vineri, 24 noiembrie 2017

Simt că zbor cu iubirea ta în înaltul cerului


Ați avut vreodată sentimentul că pur și simplu zburați, departe, pe alte meleaguri, pe alte plaiuri? Eu am avut acest sentiment și e minunat.
Am avut noroc să te întâlnesc pe tine, draga mea, pe tine, să mă porți în înaltul cerului, să mă ridici acolo printre nori, să mă urmezi prin tot felul de locuri pe care nu le-am întâlnit niciodată.
Așa mă faci să mă simt, iubita mea, să simt că îmi iau zborul, să-mi simt inima cum zboară ca o pasăre a cerului.
Iubesc să-mi simt inima zburând spre tine, în sufletul tău, în inima ta, în mintea ta. Mă simt ca un licurici care zburdă neîncetat înăuntrul sufletului tău oferindu-ți lumina sufletului meu, iubirea și căldura lui.
Cu tine zbor, cu tine totul pare că e o călătorie liniștită în drumul meu spre viață.
Îți prețuiesc aripile care te-au purtat prin ploi, prin nori, prin soare, prin drumuri grele și te-au adus la mine.
Prețuiesc momentele în care, în nopți târzii, ne lăsăm duși de val și  mergem în locurile noastre liniștite în care suntem doar noi doi.
Noi...natura...și iubirea.