joi, 26 aprilie 2018

Cum aș putea să fiu recunoscător cerurilor că te-am găsit


Am căutat întotdeauna să dau peste oameni minunați, oameni frumoși la suflet, oameni buni și de încredere. Nu am reușit întotdeauna sau, cel puțin, am găsit dar care au ales să plece de lângă mine.
Niciodată nu mi-a plăcut să țin pe cineva cu forța, ci mi-am dorit să aibă plăcerea să rămână aici în orice moment. Nu s-a întâmplat asta, drept dovadă că până de curând ceva s-a ivit. Nu am sperat niciodată la prea mult, fiindcă am învățat că oamenii pot veni dar pot și pleca, că nu trebuie să te aștepți să-ți rămână alături până la final, că nu trebuie să ai așteptări.

Trebuie să recunosc faptul că mi-au trebuit ani de zile de lupte, dorințe și încercări ca să realizez că totul e trecător. Mi-a fost greu de fiecare dată când cineva a ales să plece din diferite motive, care poate nu erau din vina mea, atunci când nu mi-au fost lămurite miile de întrebări ce mi se perindau prin minte fără nici măcar un singur răspuns, dar în fond nu am avut ce face. A trebuit să mă înfranez și să mă limitez la cât primesc, fără a cere ceva mai mult.

Învățasem asta din timp, dorindu-mi să fiu pregătit pe viitor, mai ales că lumea se tot schimba de pe o zi pe alta, fiind nevoie să-mi mențin un echilibru asupra mea.
Chiar dacă nu am reușit întotdeauna să mențin cota înaltă a echilibrului, măcar știu că am compensat în alte momente. Am ales să plec, într-o zi, am simțit nevoia de o schimbare, mi-am dorit altceva de la viață, un viitor mai bun pentru mine și familia mea. Așa că orice variantă se ivea eram primul dornic să-mi iau inima-n dinți și să ies afară, afară din țară bineînțeles.

Decizia a fost foarte grea, gândurile de tot felul se îngrămădeau în mintea mea și chiar mă întrebam la un moment dat, oare cum o să mă descurc, oare voi învăța să mă descurc?
Și am făcut-o, chiar dacă a fost greu. Am reușit. Acum era totul în regulă dar nu aveam ce-mi doream. Și am început să caut.....și am găsit.
Te-am găsit pe tine care m-ai ascultat și ai avut răbdare cu mine și m-ai înțeles, m-ai încurajat și m-ai făcut să văd că sunt mai puternic decât credeam că pot să fiu.
Chiar dacă distanța dintre noi era enormă tu nu ai pus asta pe primul loc și nici măcar pentru că nu ne cunoșteam nu a contat . Doar ai rămas tăcută și m-ai simțit cum sunt eu.

Îți mulțumesc pentru răbdarea de care ai dat dovadă, pentru că ai văzut mai departe decât alții au văzut, mulțumesc pentru prietenia ta, pentru că mă asculți oricând, pentru că mă faci să fiu mai bun și nu în ultimul rând că ești aici.

Mulțumesc în fiecare zi cerurilor că te-am găsit, că te am și că te voi avea în continuare prieten al meu.

Ești un vis devenit realitate. Te iubesc.