duminică, 22 aprilie 2018

Ziua Pământului si cum o sărbatorim


Știm cu toții faptul că, în fiecare an la data de 22 Aprilie, se sărbătorește Ziua Pământului. Ce înseamnă asta? Înseamnă că noi ca omenire am dedicat o zi în care să ne gândim la planeta pe care locuim și să încercăm să o protejăm. Planeta pământ este estimată că ar avea undeva la 4.5 milioane de ani, însă de 48 de ani noi o sărbătorim.
Această sărbătoare a fost inițiată pentru prima dată în SUA în anii 1970 și a fost fondată de senatorul American Gaylord Nelson. În primul an, sărbătoarea a fost celebrată de aproximativ 20 de milioane de bărbați și femei americane, majoritatea tineri.
A fost inițiată pe fondul mai multor acțiuni care au avut un impact mai mult sau mai puțin nefast asupra mediului înconjurător. Printre astea au fost accidentul nuclear din Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River și poluarea cu gaze și fum.
A fost sărbătorită an de an, iar numărul participanților a crescut tot mai mult.
Din 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, Ziua Planetei Pământ a început să fie organizată la nivel internațional, în peste 140 de țări. Astfel, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii pentru cauza salvării planetei.

Tot o  sărbătoare a planetei pământ este cea numită “Ziua internațională a Mamei -Pământ”, un concept antic comun în mai multe limbi și culturi, recunoscând legătura noastră cu planeta care ne susține și ne hrănește.
În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.
Între scopurile sărbătoririi acestei zile se află mobilizarea mai eficientă pentru a construi un mediu sănătos, durabil, prin combaterea schimbărilor climatice și conștientizarea populației asupra efectelor pe care acțiunile noastre le au asupra planetei. De multe ori facem grătar în locuri neadecvate, aruncăm gunoaie în pădure, în apă, fără să ne pese de faptul că facem rău planetei și, implicit nouă și copiilor noștri. Am auzit acum ceva timp o expresie ce m-a pus pe gânduri. Nu mai știu exact cine a spus, însă suna cam așa: 
“Noi nu am moștenit planeta de la strămoși, ci am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”. 
O expresie care mi se pare pe cât de înțeleaptă, pe atât de adevărată.

La nivel mondial, sărbătoarea pământului are loc în mai multe moduri. Anii trecuți știu că se sărbătorea prin închiderea luminii timp de o oră, iar google folosește în fiecare an un doodle special dedicat. Însă se pot face multe altele, chiar permanente, precum aruncarea deșeurilor în locuri special amenajate, reducerea consumului de combustibili fosili și folosirea mașinilor doar ocazional, reciclarea, plantarea copacilor (bineînțeles și evitarea tăierii necontrolate a pădurilor) etc.

Dacă tot vorbim despre reciclare și economie, voi atinge puțin tema defrișărilor. Deși suntem într-o epocă în care lemnul nu mai este principala materie prima, încă se mai fac tăieri masive de copaci, uneori chiar din păduri virgine.  Defrișările masive au că efecte secundare alunecările de teren, încălzirea globală, și multe altele. La rândul ei, încălzirea globală cauzează topirea din ce în ce mai accelerată a ghețarilor de la poli. Cel mai mare ghețar se află în Groenlanda, a cărui topire ar cauza scufundarea completă a Angliei. Bineînțeles că și agricultură cauzează încălzirea globală, dar trebuie să mâncăm. În privința asta nu prea avem ce face decât să încercăm să minimizăm impactul atât cât putem și unde putem.
Ce trebuie să învățăm din  asta este faptul că trebuie să conștientizăm răul pe care îl facem planetei și să începem să folosim bunurile ce ne sunt date în mod conștient. Altfel vom trăi din ce în ce mai mult într-un roller coaster care merge numai în jos.