marți, 15 mai 2018

Dorință - Poezie - Florina Vitiuc Caraivan














Dorință


E o dragoste imensă 
îmi apasă pieptul 
si-l rezem de tine să rezist, 
brațele din vâsle, 
sunt aripi acum înfipte 
în spatele meu 
ce ar vrea să mă ridice... 
Ochii-mi s-au facut 
întindere înflăcărată
sub arzatoarea ta privire 
Și buzele-mi în conturul 
gurii tale își fac cuib. 
Si încă odată
străfundul sufletului meu 
strigă în tăcere.

Vreau... 
să te port cu mine 
prin mii de povești, 
prin gânduri inutile, 
prin prea multe aberații cu rost,
Vreau... 
să trecem prin dorința pasiunii 
neîmplinite 
Să lungim chinul până-n 
momentul acela unic, 
în care mințile noastre 
se vor contopi atât de frumos.