luni, 20 august 2018

Aseară te-am privit ca niciodată


 Stăteam lângă patul tău cu mâna proptită și te analizam. Am consumat atâta energie pentru a putea să-ți vizualizez chipul, să privesc și să memorez fiecare trăsătură a ta. Și timpul trecea atât de repede.....Erai așa de frumoasă și erai așa de liniștită. Cu o mâna îți mângâiam obrazul și buzele simțindu-ți respirația.
Ce frumoasă a fost senzația. Cât de plăcută și intensă.
Mă minunam de cât de norocos sunt că te am și că te pot vedea dormind. Îți observam din când în când frământările în pat când nu aveai stare și te tot miscai și cum încercam să mă feresc pt a nu-mi simți mâna ce te mângâia. Păreai așa de ireală și inocentă, mă încantai și mă vibrai intens.
Și chiar dacă era întuneric am putut să-ți luminez chipul pentru a te vedea mai bine. Pur și simplu am putut face un joc de lumini pe al tău chip. Și când mă gândesc și acum ce mâna catifelată puteai avea mă trec fiorii.
Aș fi vrut să mă bag cu totul în tine, să te cuprind tare în brațe, să te țin la pieptul meu neîncetat. Zambeam frumos când mă bucuram că te pot vedea, atinge.
A fost una din serile cele mai frumoase din viața mea. Momentul acela când am putut să te văd naturală. Am trăit atâtea sentimente minunate într-o singură clipă.
Și cât de intens îmi doream să te am aproape de mine, doamne.
Cu energia consumată într-un ritm alert n-am putut pleca, nu voiam, îmi era atât de bine să te privesc, să te simt.
La un moment dat m-am ridicat amorțit în picioare rămânând cu privirea către tine și ți-ai schimbat poziția de dormit. Fusese ceva instant, că am crezut că m-ai simțit departe de tine și mai ales că ai simțit mâna mea nu mai era pe a ta.

Aseară m-am îndrăgostit din nou de tine...din nou.