sâmbătă, 18 august 2018

Povestea sufletului meu rămâi...


Că te-am întâlnit nu-mi pare rău, dar aș da timpul înapoi să mai pot să te sărut ca atunci, aș da ani din viața mea doar să știu că te pot avea lângă mine. Mi-este dor de noi în fiecare zi, de acei noi oameni simpli care luptam unul pentru altul, care jurau iubirea unul altuia, care dădea orice la o parte pentru celălalt.
Ai să rămâi mereu povestea sufletului meu și ca drept dovadă că te povestesc lumii și nu numai. Tu n-ai să știi niciodată asta. N-ai să înțelegi vreodată că iubirea mea pentru tine este unicul lucru prețios ce-l mai am în viața mea, niciodată nu o să o poți face.

Mi-e dor de ochii tăi divini care mă ungeau la suflet și alinau tot ce durea, mi-e dor de momentele în care eram al tău și tu a mea, când numai exista nimeni înafară de noi doi. Mi-e dor de glasul tău frumos ce-mi încânta sufletul, mi-e dor de atingerea aia fină, înceată și caldă ce-o ofereai chipului meu, buzelor tale dulci ce le amorezau pe ale mele cu atâta iubire. În fiecare zi mi-e dor de tine, nu există o zi în care gândul să nu mă poarte spre tine.
Dacă aș putea să știu ce mai trebuie să fac pentru a mă înțelege că te iubesc și că te doresc alături de mine aș fi capabil să fac acel ceva doar, doar îmi voi putea împlini visul cu noi. Dacă ar trebui să fac un lucru anume te rog să mi-l spui.

Dacă nu poți să mi-l spui măcar lasă-mă să trăiesc, te rog. Pentru numele lui Dumnezeu te rog lasă-mă să reînviu din propria-mi cenușă, te rog. Nu-ți cer mult și chiar te rog lasă-mă. Chiar dacă am obosit, lupta cu mine nu s-a încheiat, fiindcă inima mea tot nu vrea să te uite, dar măcar nu mă mai căuta te rog din toată inima mea.
Am obosit să fiu jucăria ta, am obosit și-ar trebui să te gândeșți măcar un pic și la mine. Te rog fă-o. Cât îmi mai poți face asta? Cât? Ai idee cum mă simt și cât doare lipsa și joaca ta?
Am pierdut atât de multe în viață, atât de multe...și orice bărbat de pe pământul asta te-ar putea avea nu mai eu nu...de ce? Ce nu am eu? Ce-mi lipsește? Spune-mi? Că port iubirea în pieptul meu cum niciunul nu va putea să o aibă așa pentru tine? Eșți o egoistă, întotdeauna ai fost, păcat, ai ratat o juma' de viață din pricina minții tale bolnave și-ai suferit.

Îți meriți soarta, ți-o spun din inimă. Ți-o meriți cu vârf și-ndesat și fiecare lacrimă de-a mea s-o porți în inimă zile întregi. Te-am lăsat să te chinui, să înduri și-o meriți, tu ți-ai făcut-o cu mâna ta. Eu ți-am oferit,  mi te-am oferit ție.

Poveste sufletului meu va rămâne mereu cu mine, dar departe de tine. Nu mă meriți. Eu-mi văd de drumul meu, fiindcă tu nu ai fost niciodată pe drumul care ducea către mine. 

Rămâi cu bine, dacă poți fără mine.