marți, 9 octombrie 2018

Încă îţi simt parfumul trupului pe pielea mea. Totul în jur miroase a tine şi îmi face bine

 
   Camera e goală. Nu foarte departe se întrezărește o lumină. E veioza ce-şi împrăștie ale sale unde în întreaga încăpere. Simt un miros plăcut. Îmi e atât de cunoscut. Oh, da. Chiar foarte cunoscut. E un miros ce l-am simțit acum multă vreme. Se pare că şi-a marcat teritoriul în preajma mea, că altfel nu-mi explic. Deşi geamul este întredeschis, iar o adiere de vânt îşi face loc, tot rămâne această aroma impregnată în atmosfera de seară a casei.

   E parfumul tău. Acelaşi parfum îmbietor ce-mi trezeste simţurile.  Greierii se aud în depărtare. Luna se uneşte şi ea cu veioza luminându-mă necontenit. E plăcut. Aştept să te revăd. Mai este doar un pic şi ai să reapari. Nu oriunde, ci aici, în faţa mea, în viaţa mea. Urăsc distanța ce ne desparte în orele astea monotone. Sunt conştient că nu am ce face. Tac şi mă bucur. Savurez şi trăiesc.

    Sper să treacă timpul ăsta mai repede, îmi spun în gând. Nu pot rezista foarte mult fără să te am lângă mine. Îmi legăn picioarele. Simt o greutate ce le apasă. Mda. Bună ocazie de a-mi aduce aminte de clipele în care îmi făceai masaj, acele momente în care mă lăsam pierdut prin mâinile tale fine şi calde.

   De mult nu am mai avut parte de aşa ceva, recunosc. Încă te simt aici lângă mine. Cred că ai lăsat o parte din tine aici, ştiind că ai să te întorci din nou în locul de unde ai fost nevoită sa pleci pentru o vreme.

   Și acum îmi simt pielea cum vibrează. Senzația atingerilor tale încă îmi este tatuată pe piele. Mă ține viu. Ceea ce e bine. Sper că eşti bine. Abia aştept să te revăd...