vineri, 23 noiembrie 2018

De ce nu am avut ochi să te văd până acum?

          
          Pentru prima oară după mulți ani mi-a fost dat să întâlnesc ceva. Ceva ce nu am mai văzut până acum. Ceea ce nu știam că poate să existe pe acest pământ, mai ales că îmi pierdusem speranța să mai pot vedea pe cineva atât de frumos. Și nu oricum ci la suflet, trup, mod de a se comportă și de a fi. De curând mi-a fost dat să întâlnesc... Și sunt norocos, știu asta. De aceea în mintea mea au fost tot felul de întrebări de-a lungul timpului. Unele pe care nu mi le-am pus niciodată. Culmea că am rămas mut. Nu am putut găsi cuvintele pe care să le pot rosti. 

          Nu am reușit. Nu am știut că exista așa ceva, o persoană atât de deosebită. Pentru prima dată am văzut în acei ochi simplitatea de a rămâne un om cald, liniștit, tăcut dar cel mai mult iubitor. Din păcate mi-a fost dat să văd acum. Și mi-am dovedit și confirmat că încă se mai poate găsi oameni care să iubească atât de sincer.

          Nu pot să-mi descos limba în a descrie acel zâmbet minunat ce m-a fermecat din prima. Știu doar că am simțit in acel moment că aș fi privit-o dintotdeauna, că o cunosc și mă cunoaște, deși nu ne văzusem niciodată față în față. Din cauza asta spun că pentru prima oară în viața mea am privit în ochii ei și am găsit ceva ce se afla și-n mine. Și doar atunci am putut realiza că mâinile ce le țineau pe ale mele păreau reale, altfel aș fi crezut că este un simplu vis. Nu am realizat vreodată că cineva mă poate atinge așa cum a făcut-o ea.


    Cât de orb am putut să fiu? Cât? Cum de nu am putut observa, atât de aproape de ființa mea, o persoană așa ca tine? 


          Sunt inuman și sunt convins de asta. Sunt fiindcă nu am reușit în nici un fel să-mi dau seama cât de frumoasă ești tu femeie. Incapabil să realizez ce comoară exista în lumea asta și pe care am ocolit-o. Sunt vinovat și-mi conștientizez greșeala, însă nimic nu e prea târziu, asta mi-am spus-o mereu în minte. Acum din multitudinea de minunății ale lumii te-am zărit și te-am privit adânc până în străfundurile sufletului tău. Doar așa am putut să văd cât de deosebită poți fi. Câtă iubire poate exista înăuntrul tău. 

          De abia acum mi-am pus ochelarii la ochi și putut vedea în toată deplinătatea ta, căci te-am întâlnit pe tine pentru prima dată și mi-am permis inimii să doboare o barieră care-mi proteja sufletul. Chiar dacă am fost orb până acum pot spune doar că din această clipă nu mai sunt și n-am să mai fiu. Te-am îndeletnicit ușor și te-am adus în mrjele ființei mele pentru a cunoaște din nou iubirea. Iar eu?

          Eu am să fac tot posibil, acum că te-am adus la mine, să rămâi aproape de sufletul meu. Voi face tot ce-mi va sta în putere ca ființa ta să se păstreze tot timpul lângă a mea. Crede-mă că voi reuși asta fără prea mare efort. De ce? Fiindcă sunt exact ceea ce caută lumea... Sunt un izvor de iubire nemărginită și doar din mine poate să reiasă ceea ce din mulți nu se poate.


          Sunt doar eu, cu toată frumusețea sufletului meu și cu tot ceea ce reprezint în această lume minunată. De acum nu vei mai fi singură, fiindcă ai aproape de tine tot ceea ce nu ai avut niciodată și nici nu vei avea. Din acest moment zâmbetul tău va fi datorat numai din pricina mea, iar fiecare sclipire a ochilor tăi se va înfăptui doar din cauza ființei mele ce te iubește. De astăzi vei putea să devii ceea ce nu ai crezut vreodată că poți fi și asta fiindcă am să te înconjor numai cu iubirea mea frumoasă. 

          Am să te împrejmuiesc în arome de amor și dragoste cum nu ai avut niciodată în viața ta și ai să poți mulțumi cerurilor pentru acest lucru. Pentru prima dată în lumea ta lumina se va ivi din întunericul în care te-ai aflat dintotdeauna.


          Cu iubirea mea vei putea arbora steagul păcii în inima ta și vei putea semna pactul de reconciliere cu dragostea de mult pierdută. Doar cu iubirea mea... vei reuși.